Despre Concursuri de Pescuit Sportiv Staționar

Neintitulat

Campionate Naționale, Loturi Naționale și Sponsorizări

Preambul
În urma apariției a unor probleme diverse în organizarea Concursurilor de Pescuit Sportiv Staționar, Campionatelor Naționale și Loturilor Naționale din România, am încercat, prin prisma analizei regulamentelor internaționale CIPS, precum și a sistemelor echivalente din alte țări, mai avansate decât România în acest domeniu, să caut modalități de îmbunătățire a acestor concursuri, campionate și rezultate loturi. Cateva din aceste idei, discutate și cu personalități ale pescuitului de competiție, voi încerca a le explica în acest articol.

1. Sectorizarea concursurilor ”ÎN LINIE”
Definesc prin concurs ”ÎN LINIE”, acea competiție în care concurenții sunt desfășurați pe un singur mal.

1
11

În acest caz, sectoarele nu sunt despărțite între ele. Principalele dezavantaje ale unui astfel de sistem sunt:
– Existenta a doar 2 capete de sector, cu valoare ridicată din punct de vedere al potențialului;
– Defavorizarea sectorului din mijloc, unde cantitatea de pești prinsă este, în majoritatea cazurilor mai mică decât în sectoarele din capete.
În general, în competițiile CIPS internaționale precum și țarile avansate se practică un sistem cu sectoare distanțate la minim 3 standuri distanță, astfel:

2

Această procedură se aplică astfel deoarece se creeaza mai multe capete de sector ( 6 capete de sector în loc de 2) precum și se crește potențialul sectorului din mijloc (sau a sectoarelor din mijloc).

2. Număr sectoare vs. Număr manșe

În Franța, inclusiv concursurile individuale au loc pe bază de grile de tragere, astfel că se ajunge la situația în care concurenții știu în penultima manșă unde vor pica în ultima manșă, lucru complet inaplicabil în România, din considerente de diferență de etică sportivă.
Principiul de bază, aplicat în Franța, este ca fiecare concurent să treacă prin fiecare sector, pentru a nu dezavantaja pescarii ce au neșansa de a pescui toate manșele în sectoare mai slabe. Acest principiu, se poate aplica și la concursurile noastre interne.
2

Având o vedere o structură identică cu cea propusă la punctul anterior, avem 3 sectoare A, B și C, despărțite între ele. Pentru a implementa principiul enunțat mai sus, vom alcătui 3 manșe. În prima manșă, se vor trage liber toate standurile, în a doua cei din A vor trage întâi la sorți sectorul B sau C, etc. În ultima manșă fiecare concurent îsi va ști doar sectorul cu o zi înainte.
Evident, aceste trageri vor ține cont de capete și antecapete (eventual și anteantecapete).

3. Manșe libere versus Manșe tematice

Deja nici în România nu se mai poate pune problema de lipsă echipament de competiție, fapt ce a stat la baza implementării manșelor tematice. Din acest motiv, implementarea manșelor tematice nu face decât să îngusteze orizontul pescarului de competiție, acesta trebuind să aleagă din tot repertoriul CIPS soluția câștigătoare. Recomandarea este fermă pentru eliminarea manșelor tematice și alegerea pistelor cu varietate de pești.

4.    Selecție Lot Național

Una din cele mai importante prerogative ale unor rezultate bune externe, este selecția Lotului Național de Staționar, ținta oricărui pescar sportiv de competiție, trofeul râvnit de orice pescar, si poate, una din cele mai controversate probleme ale pescuitului de competiție românesc.
Trecând peste rezultatele Naționalei României (Staționar), neuniforme niciodată în cadrul lotului, lipsa unui antrenament și a unei organizări superioare, caracteristice unor astfel de evenimente, ajungem la cauza primă a unor astfel de rezultate, Selecția Lotului Național.
În primul rând, procedura de selecție trebuie să fie clară, publicată și transparentă. Este de recomandat a se înființa un Comitet de Selecție Lot Național, alcătuit din mai mulți membri cu drept de vot, coordonatori pe proba respectivă.
În al doilea rând, Lotul Național nu cuprinde numai sportivi, în cazul staționarului, cuprinde Managerul Echipei, Antrenorul sau Instructorul Echipei si Concurenții (5+1), în total un minim de 8 persoane.
Comitetul de Selecție va intervieva și va alege Managerul si Antrenorul echipei, totodata vor trimite invitații pescarilor ce vor lua parte la Probele de Selecție Lot Național, stabiliți din cei de pe locurile fruntașe ale Campionatelor Naționale (două treimi) și o treime convocați de Antrenorul/Instructorul Echipei.
Probele de Selecție Lot Național se vor desfășura în condiții cât se poate de similare cu cele de viitor concurs internațional și vor urmări selecția celor mai buni sportivi corespunzători condițiilor concursului.
Punctajul total trebuie sa fie compus din 3 părți: una datorată rezultatelor din Campionatul Național, una datorată punctajelor din probele de selecție și una datorată atitudinii și prezentării generale.
La baza Selecției Lotului Național trebuie să stea un Campionat Individual și nu pe Echipe, pentru a se putea selecționa sportivi din cei mai buni și din toate zonele, nu doar cei ai unei echipe.
Reprezentarea României este un act de onoare și este deasupra intereselor individuale sau financiare. În multe alte țări, chiar daca membrii lotului nu sunt susținuți financiar de  către organismul delegat, și își rezolvă singuri partea financiară, sunt onorați să concureze sub culorile drapelului național, respectă regulamentele și indicațiile echipei tehnice și se comportă ca o echipă.

5. Sponsorizări

Abordarea de drapele, sigle în cadrul Campionatelor Naționale, precum și în cazul deplasării echipelor Loturilor Naționale nu se poate face decât pe baza unui contract de sponsorizare public, transparent. Astfel de contracte de sponsorisare trebuie avizate tehnic și nu pot include clauze de obligativitate, de impuneri a unor concurenți, antrenori sau de modificare a unor norme sau regulamente. Acestea trebuie să se refere strict la sponsorisarea evenimentelor și echipelor sportive.

6. Campionate Naționale – Proiect de structură

Campionatele Naționale ale Federației Române de Pescuit se vor desfășura pe 5 nivele sau faze, începând cu faza intra-cluburi si terminând cu Finala Campionatului Național.
3

Primul nivel de jos în sus reprezintă selecția sportivilor în interiorul cluburilor sportive. Al doilea nivel se va desfășura sub coordonarea Direcțiilor Județene de Pescuit Sportiv, ce vor urma a fi înființate în fiecare județ, pe măsura afilierii cluburilor sportive la Federație. Al treilea nivel îl reprezintă fazele de interjudețene sau zonale, urmate de semifinale si finale.
Datorită formei circulare specifice a suprafeței României se propun 6 zone geografice sectoriale:

  1. Zona I: Alba, Arad, Gorj, Hunedoara, Mehedinți, Timiș, Caraș-Severin
  2. Zona II: Cluj, Bihor, Maramureș, Bistrița Năsăud, Mureș, Satu Mare, Sălaj
  3. Zona III: Bacău, Botoșani, Harghita, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui
  4. Zona IV: Covasna, Galați, Buzău, Brăila, Constanța, Tulcea, Vrancea
  5. Zona V: București, Ialomița, Dâmbovița, Călărași, Giurgiu, Prahova
  6. Zona VI: Dolj, Brașov, Olt, Sibiu, Vâlcea, Argeș, Teleorman

4

Fiecare zonă este alcătuită din 7 județe, în afara zonei V ce conține capitala București și alte 5 județe învecinate.
Astfel, din fiecare județ se propune calificarea a 6 sportivi pe probă sportivă. Din municipiul București, datorită numărului mare de locuitori, se propune calificarea a 12 sportivi, pe probă sportivă.
La nivelul fiecărei zone va avea loc Faza Interjudețeană, unde 42 de pescari  calificați la nivel de județ, capitală, vor concura pentru accesul în semifinale.  Primii 12 concurenți pe fiecare zonă se vor califica pentru următoarea fază (semifinalele B1 și B2).

5

Penultimul nivel al campionatului național este format din semifinale. Cate 3 zone învecinate vor forma o semifinală, astfel având două semifinale. Modul de grupare al celor 6 zone va fi ciclic, pe durata a trei ani, de exemplu:
–    Anul I: Zonele I, II și III vs. Zonele IV, V și VI;
–    Anul II: Zonele II, III si IV vs. Zonele V, VI și I;
–    Anul III:  Zonele III, IV și V vs. Zonele VI, I și II.
Din cele 3 zone acced în finală 3×12=36 de pescari sportivi proveniți din fazele județene și 12 sportivi proveniți din Finala A.
Repartiția Divizionarilor A în cele două semifinale se va face astfel:
–    Cei clasați pe un număr impar în anul precedent vor intra în semifinala B1;
–    Cei clasați pe un număr par în anul precedent vor intra în semifinala B2.
În finala se vor clasifica primii 15 din fiecare finală, în total 30 de concurenți, care vor forma Divizia A.

Observații:
1.    Locurile de calificare se vor putea suplimenta, funcție de ocuparea locurilor calificabile din alte cluburi/judete/zone/semifinale, până la completarea tuturor locurilor disponibile din concursuri;
2.    Regulamentele aplicabile vor fi cele CIPS, integrale, fără manșe tematice;
3.    Numărul de manșe va fi de 3 pentru interjudețene, semifinale B1 și B2, respectiv finala A;
4.    La nivelul finalei A, se impun dotări minime obligatorii, conform probelor sportive;
5.    Sectoarele vor fi despățite cu un minimum de 3 standuri;
6.    Fiecare concurent va trece prin fiecare sector;
7.    Se va tine cont de capete, antecapete si anteantecapete de sector.
La Campionatele Naționale pe Echipe se vor folosi obligatoriu grile de tragere, construite conform regulilor CIPS.

Editat de: Echipa MatchFishing.Ro

Share on Facebook
Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.

Powered by WordPress | Designed by: wordpress 4 themes | Thanks to Free WordPress Themes, Themes Gallery and Premium Themes